Rectificarea bugetară pentru Cercetare prevede tăierea a 1,3 milioane lei, potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor. Cele mai mari fonduri sunt tăiate de la cheltuielile cu bunuri şi servicii şi cele de personal. Rectificarea actuală reduce bugetul Cercetării la 0,13% din PIB, faţă de 0,18% cât era iniţial şi de 0,15% la cât scăzuse după prima rectificare din acest an.
Suma de 1.300.000 lei este tăiată din bugetul Ministerului Cercetării, potrivit proiectului de rectificare (în proiectul de rectificare apare ministerele în formatul guvernării trecute, acestea nu au fost comasate încă după noua structură anunţată de actualul guvern).
În Anexa 2 sunt defalcate aceste tăieri: se taie atât creditele bugetare cât şi creditele de angajament în valoare identică. Tăierile sunt de la Titlul 1, cheltuieli de personal, şi de la Titlul 2, bunuri şi servicii.
Rectificarea bugetară din august, făcută de fostul Guvern, pentru Cercetare a însemnat o tăiere 370 de milioane de lei, din bugetul inițial de 1,7 miliarde lei. Dacă actualul proiect de reducere cu 1,3 milioane lei a bugetului Cercetării va intra în vigoare, bugetul final pe 2019 va ajunge la 0,13% din PIB, de la 0.18% iniţial. (PIB estimat pentru 2019 este de 1.031 miliarde lei).
Informaţii de context:
La începutul anului Guvernul Dăncilă anunța triumfal că a crescut bugetul Cercetării cu 27%, suplimentând suma din execuția pe 2018 cu 380 de milioane de lei. La rectificarea bugetară din august, deci cu prima ocazie de tăiere a fondurilor, banii suplimentați atunci au fost luați înapoi – suma rectificată fiind de 370 de milioane de lei.
Sistemul de Cercetare și Inovare românesc este într-o subfinațare cronică, notează cel mai recent raport RIO pe această temă, elaborat de Comisia Europeană. Romania aloca cea mai mică cheltuială per capita în domeniul cercetării și dezvoltării.
România este un inovator modest, potrivit European Innovation Scoreboard 2018. Performanța în acest domeniu a scăzut constant față de anul 2010. Dacă în 2010 performanța României în domeniul Inovării era de 47 de puncte față de media Uniunii Europene, în 2017 aceasta a scăzut la 33 de punte față de acel moment, față de performanța UE din 2010. Uniunea nu a stat pe loc, iar dacă e să comparăm România Inovatoare 2017 cu Europa Inovatoare 2017, atunci scorul este de 100 la 31, deci un decalaj și mai mare.
Populația cu studii superioare, este un indicator care a rămas oarecum constant. Degradarea s-a produs însă la capitolul învățare pe tot parcursul vieții, unde aveam 3,1 puncte în 2010, raportat la UE. În 2017 avem ZERO puncte în comparația cu UE 2010, la fel și dacă ne comparăm cu situația UE 2017.
Atractivitatea sistemului de cercetare a crescut ușor, dar cheltuiala cu cercetarea în domeniul public a scăzut dramatic, de la 27,4 puncte comparativ cu UE 2010, la 9,7 puncte în 2017 comparati cu EU 2010 și la 10,1 puncte comparativ cu UE 2017.