Confederația sindicală “Cartel Alfa” a sesizat DNA În legătură cu adoptarea, de către Guvern, a ordonanței de urgență 118/2021 referitoare la plafonarea prețurilor la energie și gaze și la compensarea facturilor.
Sindicaliștii spun că președinții partidelor din coaliție și membrii Guvernului au constituit un “grup infracțional organizat” promovând actul normativ. Ei sunt de părere că existau mai multe modalități prin care Guvernul putea interveni în criza energetică, prin limitarea adaosurilor furnizorilor, în condițiile în care nu există o concurență reală pe piața de producere a energiei. Organizația mai spune că în niciun caz Guvernul nu ar fi trebuit să legifereze compensarea facturilor după 1 februarie, pentru că asta “reprezintă o încurajare directă către practicarea de prețuri speculative”.
Iată integral sesizarea către DNA:
Către:
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Direcţia Naţională Anticorupţie
Domnului Procuror Şef al DNA
Confederaţia Naţională Sindicală “Cartel ALFA”, organizaţie sindicală reprezentativă la nivel naţional, vă sesizează constituirea unui grup infractional organizat, format din presedinţii coaliţiei de guvernare și membrii guvernului care au semnat actele normative de completare și modificare a Ordonanţei de urgenţă nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, prin care s-a stabilit plafonarea prețurilor pentru consumator și compensarea diferenței de la bugetul de stat. Prin deciziile luate cu îndeplinirea atribuţiilor în mod defectuos, aceștia prejudiciază utilizarea banului public, subminează economia naţională şi lezează drepturile şi interesele cetăţenilor.
Soluţia legislativă adoptată prin abuzul de funcţie de câtre persoanele menţionate produce un prejudiciu de cel puţin 2 mld. lei, destinaţi compensării, într-o primă etapă, de la bugetul public a unor preţuri la energie stabilite prin metode speculative, şi prin aceasta, mai grav, se legitimează şi validează nivelul nejustificat de ridicat al preţurilor la energie, stabilit pe baze speculative.
În fapt, persoanele pentru care se face această sesizare au fost notificate asupra unor soluţii juste de rezolvare a crizei energetice. Astfel, reglementarea prin OUG 118 a fost adoptată fără a lua în considerare adresa comună a partenerilor sociali, organizaţii patronale şi sindicale, din data de 17 ianuarie 2022, şi fără a o discuta în cadrul Consiliului Naţional Tripartit de Dialog Social, conform solicitării şi în acord cu nivelul de importanţă şi gravitate a problemei. Astfel, în susţinerea afirmaţiilor de mai sus, menţionăm că:
1) Nu există o piaţă concurenţială, atâta timp cât ofertanţii sunt producatorii organizaţi după sursa de energie produsă (hidro, termocentrale pe carbune, termocentrale pe gaz, nuclear, eoliene, solar). De vreme ce producătorii nu pot oferi un mix de energie din surse diferite, toţi producătorii tind să se alinieze la preţul maximal pe care îl oferă unul dintre ei (respectiv preţul CEO), deşi structura lor de costuri nu este aceeaşi (spre exemplu, certificate verzi plătesc numai termocentralele şi o parte din hidro);
2) Pentru situaţii de criză, precum cea cu care ne confruntăm în prezent, Legea concurenţei nr. 21/1996 la art 4 alin. 3 prevede:
„(3) Pentru sectoare economice determinate şi în împrejurări excepţionale, precum: situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri.”
În consecinţă, guvernul are posibilitatea de a limita creşterea preţurilor la producatorii de energie la valoarea din decembrie 2020.
3) Spre exemplu, o plafonare similară este prevăzută în Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, lege intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2019: „Art. 27. (1) Plafonul maxim cumulat al comisionului perceput de către unităţile emitente de la angajator şi unitatea afiliată este de 1% din valoarea nominală a voucherului de vacanţă. (2) Comisionul maxim perceput de agenţiile de turism, în calitate de unităţi afiliate, nu poate depăşi 10% din valoarea pachetului de servicii oferit titularilor voucherelor de vacanţă.”
4) Compensarea diferenţelor ar putea fi justificată numai pentru facturile emise până la data de 1 februarie 2022. Reglementarea compensării după această dată, în locul limitării prețurilor reprezintă o încurajare directă către practicarea de prețuri speculative.
Faptul că persoanele menţionate şi-au îndeplinit atribuţiile în mod defectuos, ceea ce prejudiciază utilizarea banului public, subminează economia naţională şi lezează drepturile şi interesele cetăţenilor rezultă din următoarele consecinţe produse de emiterea actului normativ:
– Se validează şi legitimează situaţia în care preţurile pe viitor sunt cele (speculative) stabilite de până acum, supuse compensării prin actul normativ în forma adoptată;
– Se plătesc din bugetul public cel puţin 2 miliarde de lei valori de compensare pentru nişte preţuri stabilite prin metode speculative, sumă care ar putea crește ulterior;
– Începand cu data de 1 aprilie 2022, când încetează compensarea, preţurile stabilite speculativ devin preţuri normale, pe care le suportă direct operatorii economici şi populaţia.
– Unităţile economice nu vor putea suporta preţurile crescute speculativ de 3 sau 5 ori (300% până la 500% creştere de preţ), ceea ce va conduce la falimente, închideri de unităţi, şomaj şi creşteri de preţuri în lanţ.
În drept, ne întemeiem prezenta plângere pe următoarele dispoziţii legale:
– art. 13^3 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie;
– art. 297 din Codul penal.
Bogdan Iuliu Hossu,
Președinte CNS Cartel ALFA
