Cele trei federatii reprezentative din Educatie au elaborat o propunere legislativa privind recuperarea unor drepturi salariale neacordate, urmare a raportarii gresite la salarii de baza din anii anteriori.
Regasiti mai jos propunerea mentionata si documentele insotitoare.
Nr._____/15.11.2021 Nr. _____/15.11.2021 Nr. _____/15.11.2021
Către
PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL
Domnului Președinte, Domnului Președinte,
Ion-Marcel CIOLACU Florin-Vasile CÎȚU
ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR ALIANȚA USR PLUS
Domnului Președinte, Domnului Președinte,
George-Nicolae SIMION Dacian Julien CIOLOȘ
GRUPUL PARLAMENTAR AL UNIUNEA DEMOCRATĂ A
MINORITĂȚILOR PARLAMENTARE MAGHIARILOR DIN ROMÂNIA
Domnului Lider, Domnului Președinte,
Varujan PAMBUCCIAN Kelemen HUNOR
Stimați Domni,
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” – federații sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor de activitate învățământ – în numele celor peste 230.000 de membri de sindicat (salariați din învățământul preuniversitar și universitar) ale căror drepturi și interese le reprezintă, supun atenției dumneavoastră următoarele:
Aplicarea tranzitorie a dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, a generat interpretări diferite, de cele mai multe ori în detrimentul salariaților. În consecință, pentru o serie de drepturi prevăzute de respectivul act normativ în favoarea personalului din învățământ, s-a ajuns la acțiuni în justiție având ca obiect:
- plata drepturilor salariale reprezentând diferența dintre salariul efectiv încasat și cel cuvenit ulterior datei de 01.07.2017, ca urmare a acordării salariilor de bază stabilite conform art. 39 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, prin acordarea salariilor de bază prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 38/2017;
- plata drepturilor salariale, reprezentând diferența dintre salariul efectiv încasat și cel cuvenit, ca urmare a calculării, prin raportare la salariul de bază deținut/aflat în plată, a drepturilor reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017 ca majorări, respectiv creșteri ale salariului de bază.
Ca urmare a practicii neunitare a instanțelor de judecată, spețele în cauză au făcut obiectul unor sesizări înaintate de curțile de apel Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unor decizii de îndrumare. De fiecare dată, Înalta Curte de Casație a dat dreptate organizațiilor sindicale și membrilor de sindicat; a se vedea în acest sens:
– Decizia nr. 64/2020 privind interpretarea art. 39 alin. (6) coroborat cu art. 38 alin. (1), alin. (3) lit. d), alin. (4^1) şi alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (publicată în M.Of. partea I nr. 53 din 18.01.2021), prin care Înalta Curte a stabilit că: „În interpretarea art. 39 alin. (6) coroborat cu art. 38 alin. (1), alin. (3) lit. d), alin. (41) şi alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea salariului de bază pentru personalul didactic din sistemul naţional de învăţământ încadrat anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 se face, pe durata aplicării tranzitorii a acestui act normativ, prin utilizarea gradaţiei de vechime de 4 ani prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare”.
– Decizia nr. 7/2021 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 239/09.03.2021), în care Înalta Curte a precizat explicit că drepturile reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017 ca majorări/creșteri ale salariului de bază trebuiau calculate prin raportare la salariul de bază deținut/aflat în plată.
– Decizia 8/2021 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 39 alin. (4) raportat la art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 337/02.04.2021), în ale cărei considerente Instanța Supremă a reținut că: „personalul numit/încadrat la care se referă art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 vizează și personalul numit/încadrat anterior datei de 1 iulie 2017, reîncadrat în baza art. 36 din aceeași lege, aflat în activitate la data de 30 iunie 2017, care nu își pierde calitatea de personal numit/încadrat ca urmare a operațiunii de reîncadrare”.
În aplicarea Deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție mai sus enumerate, Ministerul Educației a emis două ordine de ministru, prin care a dispus calculul corect, conform prevederilor legale, al drepturilor salariale ale personalului didactic, respectiv:
1.Ordinul ministrului educației nr. 3993/2021 privind stabilirea unor drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ, prevăzute în Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din data de 17 iunie 2021), care, la art. 1 alin. (1), prevede: „Majorările/Creşterile salariale prevăzute la art. 4, art. 5 alin. (1), art. 7 şi art. 8 din anexa nr. I cap. I lit. B “Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ”, respectiv art. 15 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică la salariul de bază deţinut/aflat în plată.” – dispoziții aplicabile doar începând cu drepturile salariale aferente lunii iunie 2021.
2. Ordinul ministrului educației nr. 4638/2021 privind stabilirea unor drepturi salariale specifice personalului didactic de predare din învăţământ, prevăzute în Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice(publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din data de 26 august 2021), care, la art. 1 alin. (1), prevede: „Stabilirea salariului de bază pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat se face, pe durata aplicării tranzitorii a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, prin utilizarea tranşelor de vechime în învăţământ din Hotărârea Guvernului nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.” – dispoziții aplicabile începând cu anul şcolar/universitar 2021-2022.
Față de faptul că cele două ordine produc efecte doar pentru viitor, în prezent, în sistemul național de învățământ există o diferențiere discriminatorie între personalul didactic ce beneficiază de respectivele drepturi salariale în baza hotărârilor judecătorești definitive, începând cu 01.09.2017 (în cazul tranșelor de vechime în învățământ), respectiv, începând cu 01.01.2019/data stabilită prin hotărâre [în cazul majorărilor/creșterilor salariale prevăzute la art. 15 din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 4, art. 5 alin. (1), art. 7 şi art. 8 din anexa nr. I cap. I lit. B “Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ” la lege] și restul personalului didactic, care beneficiază de aceste drepturi salariale de la data stabilită prin ordinele ministrului educației.
În consecință, în aplicarea principiului constituțional instituit la art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală („Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”), precum și a dispozițiilor art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare („dreptul la muncă, la libera alegere a ocupaţiei, la condiţii de muncă echitabile şi satisfăcătoare, la protecţia împotriva şomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remuneraţie echitabilă şi satisfăcătoare”), pentru a preveni orice discriminare a personalului didactic din învățământul de stat, este necesară instituirea de măsuri reparatorii.
Vă rugăm să aveți în vedere și faptul că, din punct de vedere salarial, personalul didactic se află în pătrimea inferioară a ierarhiei stabilite de Legea-cadru nr. 153/2017, iar această categorie de salariați bugetari a fost lipsită, atât la 1 septembrie 2020, cât și în anul 2021, de acordarea salariilor de bază prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, prin prorogarea aplicării dispozițiilor acesteia.
Pentru aceste considerente, ținând cont și de precedentele în materie și de argumentele detaliate în Expunerea de motive anexată, vă înaintăm proiectul de LEGE privind plata diferențelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada 1 iulie 2017 – 31 august 2021, pe care vă solicităm respectuos să vi-l asumați și să îl susțineți, în vederea adoptării în procedură de urgență.
În speranța că veți da curs prezentei, vă mulțumim și vă asigurăm de întreaga noastră stimă.
PREŞEDINTE PREŞEDINTE PREȘEDINTE
F.S.L.I. F.S.E. „SPIRU HARET” F.N.S. „ALMA MATER”
Simion HANCESCU Marius Ovidiu NISTOR Anton HADĂR
Expunere de Motive
| Secţiunea 1 Titlul proiectului de act normativ LEGE privind plata diferenţelor salariale personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada 1 iulie 2017 – 31 august 2021 |
| Secţiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ |
| Descrierea situaţiei actuale Dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, au generat interpretări diferite, astfel încât, pentru o serie de drepturi prevăzute de aceasta în favoarea personalului din învățământ, s-a ajuns la acțiuni în justiție. Prevederile în discuție sunt: Art. 15: Drepturi salariale pentru activitatea de control financiar preventiv „Personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de o majorare a salariului de bază cu 10%.” „Art. 36: Reîncadrarea personalului (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38.” Art. 38: Aplicarea legii „(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017. (2) Începând cu data de 1 iulie 2017: a) se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; (…) (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; (…) d) prin excepţie de la lit. a), începând cu 1 martie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, de care beneficiază personalul didactic din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat, inclusiv unităţile conexe, precum şi personalul din cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2018, cu respectarea prevederilor alin. (6); d2) de prevederile lit. d) beneficiază începând cu luna mai 2018 şi personalul încadrat pe funcţiile de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct, inspector şcolar de specialitate şi inspector şcolar; (…) (4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h). (41) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ beneficiază: a) începând cu 1 ianuarie 2019 de prima tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018; b) începând cu 1 ianuarie 2020 de a doua tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018; c) începând cu 1 septembrie 2021 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022.” Art. 39: Aplicarea tranzitorie „(1) Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată. (2) În situaţia în care prin aplicarea alin. (1) nu există funcţie similară în plată, nivelul salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, se stabileşte prin înmulţirea coeficientului prevăzut în anexe cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare, la care se aplică, după caz, prevederile art. 10 privind gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă. (…) (4) În aplicarea prevederilor alin. (1), în cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate. (…) (6) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), pentru personalul didactic din sistemul naţional de învăţământ salarizarea se stabileşte în raport cu nivelul utilizat la data de 30 iunie 2017 potrivit Hotărârii Guvernului nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 38 alin. (3) şi (4) – Anexa nr. I (FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE “ÎNVĂŢĂMÂNT“), Capitolului I – Subcapitolul II (Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ): Art. 4: „Personalul didactic din învăţământul special beneficiază de o majorare cu 15% a salariului de bază.” Art. 5: „(1) Personalul didactic din învățământ, inclusiv personalul didactic auxiliar din bibliotecile centrale universitare, beneficiază de gradație de merit, acordată prin concurs. Această gradație se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului școlar, bibliotecilor centrale universitare, respectiv al instituției de nivel superior şi reprezintă o creştere cu 25% a salariului de bază deţinut. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.” Art. 7: „Personalul didactic care asigură predarea simultană la 2-5 clase de elevi/grupe în învăţământul preşcolar, primar sau gimnazial, primeşte o majorare a salariului de bază, după cum urmează: a) pentru 2 clase de elevi/grupe, o creştere cu 7% a salariului de bază deţinut; b) pentru 3 clase de elevi/grupe, o creştere cu 10% a salariului de bază deţinut; c) pentru 4 clase de elevi/grupe, o creştere cu 15% a salariului de bază deţinut; d) pentru 5 clase de elevi/grupe, o creştere cu 20% a salariului de bază deţinut.” Art. 8: „Personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază. Față de neaplicarea corectă a dispozițiilor mai sus citate, instanțele de judecată din întreaga țară au fost investite cu soluționarea unor cereri de chemare în judecată, având ca obiect: plata drepturilor salariale reprezentând diferența dintre salariul efectiv încasat și cel cuvenit ulterior datei de 01.07.2017, ca urmare a acordării salariilor de bază stabilite conform art. 39 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, prin acordarea salariilor de bază prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 38/2017;plata drepturilor salariale, reprezentând diferența dintre salariul efectiv încasat și cel cuvenit, ca urmare a calculării, prin raportare la salariul de bază deținut/aflat în plată, a drepturilor reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017 ca majorări, respectiv creșteri ale salariului de bază. Ca urmare a practicii neunitare a instanțelor de judecată, ambele spețe au făcut obiectul unor sesizări înaintate de curțile de apel Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unor decizii de îndrumare. În ambele situații, Înalta Curte de Casație a dat dreptate reclamanților. Astfel: Prin Decizia nr. 64/2020 privind interpretarea art. 39 alin. (6) coroborat cu art. 38 alin. (1), alin. (3) lit. d), alin. (4^1) şi alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (publicată în M.Of. partea I nr. 53 din 18/01/2021) Înalta Curte a stabilit că: „În interpretarea art. 39 alin. (6) coroborat cu art. 38 alin. (1), alin. (3) lit. d), alin. (41) şi alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea salariului de bază pentru personalul didactic din sistemul naţional de învăţământ încadrat anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 se face, pe durata aplicării tranzitorii a acestui act normativ, prin utilizarea gradaţiei de vechime de 4 ani prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare”. DeșiÎnalta Curte de Casație și Justiție a analizat doar cazul tranșelor de vechime în învățământ de 4 ani (6-10 ani, 10-14 ani, 14-18 ani, 18-22 ani) reglementate în H.G. nr. 38/2017 (deoarece doar acestea au fost puse în discuție de Curtea de Apel Cluj în contextul dosarului pe care această instanță îl soluționa), pentru identitate de rațiune, aceeași soluție juridică este aplicabilă și celorlalte tranșe de vechime în învățământ ce trebuiau acordate cadrelor didactice în vederea stabilirii salariului de bază cuvenit în raport de vechimea în învățământ, reglementate de H.G. nr. 38/2017 (până la 1 an, 1-6 ani, 22-25 ani, 25-30 ani, 30-35 ani, peste 40 ani). De asemenea, prin Decizia nr. 7/2021 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 239/09.03.2021), Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (41) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, drepturile salariale reglementate de art. 5, respectiv de art. 8 din anexa nr. I – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ” capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, intră sub incidenţa prevederilor art. 38 alin. (41) din această lege.” În considerentele Deciziei nr. 7/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că: „132. Interpretarea logică şi gramaticală a acestor prevederi legale conduce la concluzia că acordarea gradaţiei de merit are ca efect majorarea cu 25% a salariului de bază, ea nereprezentând un element salarial distinct de salariul de bază, ci un drept ce are ca efect direct majorarea acestui salariu. Prin urmare, în armonie cu înţelesul noţiunii de “salariu lunar” oferit de art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017, gradaţia de merit nu aparţine categoriei compensaţiilor, indemnizaţiilor, sporurilor, adaosurilor, primelor, premiilor ori altor elemente ale sistemului de salarizare care, deşi integrate salariului (brut) lunar, sunt privite de legiuitor ca distincte de salariul de bază. (…) 134. Şi de această dată, la fel ca în cazul gradaţiei de merit, majorarea evocată de lege (pentru funcția de diriginte, învățători, institutori, educatoare, profesori pentru învățământul primar și profesori pentru învățământul preșcolar – n.a.) vizează în mod direct salariul de bază, atrăgând creșterea acestuia, astfel că ea nu reprezintă un element salarial distinct de salariul de bază, asimilabil sporurilor, indemnizaţiilor, primelor ş.a. la care se referă, diferenţiindu-le de salariul de bază, art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017. 135. Ţinând seama de cele sus-arătate, rezultă că, întrucât dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 se referă la salariul brut lunar, ele nu sunt aplicabile în cazul personalului didactic care beneficiază de gradaţia de merit la care se referă art. 5 sau de majorarea de 10% instituită prin art. 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017. Pe cale de consecinţă, trebuie considerat că sunt incidente prevederile art. 38 alin. (41) din Legea-cadru nr. 153/2017, drepturile salariale ale personalului didactic beneficiar trebuind calculate, începând cu data de 1 ianuarie 2019, prin raportare la aceste dispoziţii legale.” Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție precizează explicit că drepturile solicitate trebuiau calculate prin raportare la salariul de bază în plată. Se impune avută în vedere și Decizia 8/2021 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 39 alin. (4) raportat la art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 337/02.04.2021), în ale cărei considerente Instanța Supremă a reținut: „112. În altă ordine de idei, motivul pentru care legiuitorul a inserat în Legea-cadru nr. 153/2017 articolul 39, având denumirea marginală “Aplicarea tranzitorie”, ce începe cu sintagma “până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi”, nu constă în intenția de a reglementa situația de excepție a salariaților nou-încadrați sau promovați până la aplicarea integrală a prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, ci în aceea de a se asigura că, până la momentul în care diferențele salariale pentru persoane aflate în situații identice se vor exclude în mod natural prin încadrarea în grilele finale de salarizare, există pârghii pentru eliminarea discriminării între persoane aflate în aceeași situație profesională. Acest articol are ca obiect de reglementare tocmai aplicarea tranzitorie a legii și anume, intervalul de timp stabilit până la aplicarea integrală a acestui act normativ. 113. Ca atare, intenția legiuitorului a fost aceea de a înlătura inechitățile de salarizare diferită pentru funcții similare pentru tot personalul plătit din fonduri publice, nu numai pentru cel nou- încadrat, pentru personalul numit/încadrat după data de 1 iulie 2017, în accepțiunea restrânsă a acestor termeni, și cel promovat, astfel încât a prevăzut expres reguli care să asigure respectarea principiului nediscriminării, reglementat la art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017. 114. Prin urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că dispozițiile art. 39 alin. (1) și (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 vizează nu numai situația personalului nou-încadrat în cadrul instituțiilor/autorităților publice sau a personalului promovat după intrarea în vigoare a legii, ci și personalul în privința căruia, în considerarea aplicării prevederilor art. 36 alin. (1) din Legea- cadru nr. 153/2017, a fost realizată o reîncadrare prin raportare la prevederile art. 38 din același act normativ, în acord cu noile funcții, grade/trepte profesionale și gradații prevăzute în anexele nr. I-VIII la Legea-cadru nr. 153/2017….. 123. Dimpotrivă, legiuitorul are obligația să se asigure că sunt pe deplin respectate principiile egalității și nediscriminării, consacrate de dispozițiile interne și de prevederile convenționale – art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 al Protocolului nr. 12 adițional la Convenție. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, autoritățile statale trebuie să se asigure că nu introduc distincții între situații analoage sau comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. În același sens este și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene care consacră principiul remunerării egale pentru muncă egală, atunci când aceasta este realizată în aceeași instituție sau în același serviciu, privat sau public, deci când obligația există în sarcina aceluiași angajator sau chiar în cazul unor angajatori diferiți, dar se poate identifica o sursă unică la baza stabilirii mărimii plății (a se vedea în acest sens cauzele C-43/75 – Defrenne; C-129/79 – Macarthys; C-96/80 – Jenkins; C-320/00 – Lawrence; C-256/01 – Allonby). 124. Așadar, respectarea principiilor egalității și nediscriminării incumbă deopotrivă legiuitorului și interpretului legii. 125. Drept urmare, personalul numit/încadrat la care se referă art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 vizează și personalul numit/încadrat anterior datei de 1 iulie 2017, reîncadrat în baza art. 36 din aceeași lege, aflat în activitate la data de 30 iunie 2017, care nu își pierde calitatea de personal numit/încadrat ca urmare a operațiunii de reîncadrare.” În aplicarea Deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 64/2020, nr. 7/2021 și nr. 8/2021, Ministerul Educației a emis două ordine de ministru prin care a dispus calculul corect, conform prevederilor legale, al drepturilor salariale ale personalului didactic, respectiv: 1.Ordinul ministrului educației nr. 3993/2021 privind stabilirea unor drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ, prevăzute în Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din data de 17 iunie 2021), care, la art. 1 alin. (1), prevede: „Majorările/Creşterile salariale prevăzute la art. 4, art. 5 alin. (1), art. 7 şi art. 8 din anexa nr. I cap. I lit. B “Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ”, respectiv art. 15 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică la salariul de bază deţinut/aflat în plată.” – dispoziții aplicabile doar începând cu drepturile salariale aferente lunii iunie 2021. 2. Ordinul ministrului educației nr. 4638/2021 privind stabilirea unor drepturi salariale specifice personalului didactic de predare din învăţământ, prevăzute în Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice(publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din data de 26 august 2021), care, la art. 1 alin. (1), prevede: „Stabilirea salariului de bază pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat se face, pe durata aplicării tranzitorii a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, prin utilizarea tranşelor de vechime în învăţământ din Hotărârea Guvernului nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.” – dispoziții aplicabile începând cu anul școlar/universitar 2021-2022. Aceste ordine produc efecte de la data stabilită în cuprinsul lor, pentru viitor astfel încât, în prezent, în sistemul național de învățământ există o diferențiere discriminatorie între personalul didactic ce beneficiază de aceste drepturi salariale în baza hotărârilor judecătorești definitive, începând cu 01.09.2017 (în cazul tranșelor de vechime în învățământ), respectiv, începând cu 01.01.2019/data stabilită prin hotărâre [în cazul majorărilor/creșterilor salariale prevăzute art. 15 din Legea-cadru nr. 153/2017, la art. 4, art. 5 alin. (1), art. 7 şi art. 8 din anexa nr. I cap. I lit. B “Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ” la aceasta] și restul personalului didactic, care beneficiază de aceste drepturi salariale de la data stabilită prin ordinele ministrului educației. Față de această situație, în aplicarea principiului constituțional instituit la art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală („Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”), precum și a dispozițiilor art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare („dreptul la muncă, la libera alegere a ocupaţiei, la condiţii de muncă echitabile şi satisfăcătoare, la protecţia împotriva şomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remuneraţie echitabilă şi satisfăcătoare”), pentru a preveni orice discriminare a personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat, este necesară instituirea de măsuri reparatorii. Prin soluția legislativă propusă, se ține cont de precedentele legislative existente; totodată, soluția este în deplină concordanță cu jurisprudența Curții Constituționale a României. Astfel, în ceea ce privește personalul didactic, prin Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 345 din 5 mai 2016), s-a dispus: „Personalului didactic din învăţământul de stat căruia, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu i s-au acordat diferenţele salariale, indiferent din ce motiv şi pe baza căror decizii, pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, rezultate din aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, i se plătesc aceste drepturi eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, astfel (…):” [art. 2 alin. (1)]. De asemenea, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019privind eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 106 din 12 februarie 2019), s-a dispus eșalonarea la plată, pe o perioadă de 5 ani, a sumelor reprezentând drepturi de natură salarială restante, aferente perioadei 9 aprilie 2015 – 30 iunie 2018, stabilite în favoarea personalului din sistemul justiției prin acte administrative ale ordonatorilor de credite. Referitor la concordanța soluției legislative cu jurisprudența Curții Constituționale, constant instanța de contencios constituțional a recunoscut importanța hotărârilor judecătorești în activitatea de înfăptuire a actului de justiție, implicit din perspectiva luării deciziei asupra incidenței unor texte de lege. Reamintim Decizia Curții Constituționale a României nr. 794/2016 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (11)-(14) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1029/21.12.2016, prin care instanța de control constituțional a statuat: „26. Curtea reține că hotărârea judecătorească, chiar dacă are efecte inter partes, interpretează norme de lege cu aplicabilitate generală. În procesul de aplicare a legii, scopul interpretării unei norme juridice constă în a stabili care este sfera situațiilor de fapt concrete, la care norma juridică respectivă se referă, și în a se asigura astfel corecta aplicare a acelei norme, interpretarea fiind necesară pentru a clarifica și a limpezi sensul exact al normei, și pentru a defini, cu toată precizia, voința legiuitorului. Or, Curtea constată că hotărârile judecătorești prin care s-a recunoscut majorarea indemnizației de încadrare, cum sunt cele prin care s-au stabilit majorările de 2%, 5% și respectiv 11% acordate magistraților și personalului asimilat, au aplicabilitate generală și se deosebesc de ipotezele în care, tot prin hotărâre judecătorească, ar fi fost recunoscute anumite drepturi în baza unor situații de fapt particulare, fără aplicabilitate generală (cum ar fi, spre exemplu, ipoteza în care o persoană a avut recunoscut sporul de doctorat). 27. Întrucât hotărârile judecătorești invocate de autoarea excepției de neconstituționalitate se referă la majorarea indemnizațiilor de încadrare, vizând, de fapt, și întreaga Familie ocupațională a “Justiției”, aceste majorări salariale trebuie avute în vedere la stabilirea nivelului maxim de salarizare corespunzător fiecărei funcții, grad, treaptă, gradație, vechime în muncă și în specialitate. Însă, dispozițiile de lege criticate exclud recunoașterea drepturilor stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești, fără a le lua în calcul la stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul autorității publice. Or, aplicând considerentele de principiu rezultate din jurisprudența constituțională precitată, Curtea constată că excluderea majorărilor salariale stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești, de la calculul nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul autorității publice, afectează art. 124 și art. 126 din Constituție…. 31. Astfel, Curtea constată că, pentru respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare, prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, corespunzător fiecărei funcții, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătorești și să fie același pentru tot personalul salarizat potrivit dispozițiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiași categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale prevăzute de Legea- cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice….. 32. În consecință, ca efect al neconstituționalității art. 31 alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016), “nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare”, la care se face egalizarea prevăzută de art. 31 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016), trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. Așadar, personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică.” În jurisprudența sa constantă, Curtea Constituţională a statuat că, „principiul egalităţii în faţa legii, consacrat prin art. 16 din Constituţie, presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite”(a se vedea Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, Decizia nr. 117 din 14 martie 2018), astfel că„situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional”(a se vedea Decizia nr. 573 din 3 mai 2011 şi Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014). Trebuie avută în vedere și Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995), prin care s-a statuat că nu numai dispozitivul, ci și considerentele deciziilor instanței de contencios constituțional sunt general obligatorii și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept. Nu în ultimul rând, în raport de dispozițiile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție problemelor de drept este obligatorie pentru instanțele de judecată de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, astfel încât este evident că personalul didactic îndreptățit să beneficieze de drepturile salariale asupra cărora a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin cele două decizii mai sus menționate, le va obține pe cale judecătorească. Însă, pe lângă resursele umane și materiale pe care le presupun aceste procese, din partea instituțiilor publice [care trebuie să își formuleze apărările atât în fața instanței de fond, cât și în fața celei de apel], trebuie adăugate coeficientul de inflație și dobânda legală penalizatoare cu care se vor actualiza drepturile bănești acordate de instanțele de judecată, precum și cheltuielile de judecată la care acestea vor fi, eventual, obligate. De asemenea, trebuie avut în vedere și faptul că miile de dosare care urmează a fi depuse, vor supraîncărca activitatea instanțelor de judecată și vor genera alte costuri suplimentare. Prin prezenta lege, se propune acordarea acestor drepturi tuturor categoriilor de personal didactic îndreptățit, sume care se actualizează doar în funcție de coeficientul de inflație, ceea ce va diminua impactul financiar asupra bugetului general consolidat. |
| Schimbări preconizate Pentru a asigura salarizarea corectă și echitabilă a personalului didactic din învățământul preuniversitar și universitar de stat, în spiritul și litera Legii-cadru nr. 153/2017 și pentru a preveni orice discriminare a salariaților, este necesară legiferarea de măsuri reparatorii, astfel încât: – personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat să beneficieze de plata diferenţelor de drepturi salariale rezultate din stabilirea salariului de bază prin utilizarea tranşelor de vechime în învăţământ instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, pentru perioada 1 iulie 2017 – 31 august; – personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat să beneficieze de plata diferenţelor de drepturi salariale rezultate din aplicarea și calcularea majorărilor, respectiv creşterilor salariale prevăzute la art. 15 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, și la art. 4, art. 5 alin. (1), art. 7 şi art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B – „Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ” – la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, la salariul de bază deţinut/aflat în plată, pentru perioada 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2021; – sumele necesare acordării diferențelor de drepturi salariale stabilite mai sus menționate urmează să fie actualizate cu indicele de inflație și se vor asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, fiind plătite eșalonat, pe o perioadă de 5 ani, de la data intrării în vigoare a legii, astfel: a) în primul an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 5% din valoarea diferenţelor salariale; b) în al doilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 10% din valoarea diferenţelor salariale; c) în al treilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 25% din valoarea diferenţelor salariale; d) în al patrulea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 25% din valoarea diferenţelor salariale; e) în al cincilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 35% din valoarea diferenţelor salariale; – plata sumelor în cauză se va face anual, într-o singură tranșă, până la data de 30 aprilie. |
| Secţiunea a 3-a Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ |
| Impact macroeconomic Nu este cazul |
| Impact asupra mediului de afaceri Nu este cazul. |
| Impact social Se urmărește salarizarea corectă, în spiritul și litera Legii-cadru nr. 153/2017, a personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat, făcând aplicarea Deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 64/2020, nr. 7/2021 și nr. 8/2021. |
| 4. Impact asupra mediului Nu este cazul. |
| Secţiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent cât şi pe termen lung (5 ani) Suma totală estimată la care se ridică diferențele salariale este 1, 76 miliarde, din care 1,16 miliarde pentru drepturile salariale reglementate de lege ca majorări/creșteri ale salariului de bază și 600 de milioane lei pentru diferențele rezultate din calculul corect al salariilor de bază, prin utilizarea tranșelor de vechime prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 38/2017. La aceasta sumă se adaugă inflația cumulată, care este de aproximativ 52,94 milioane lei. Impactul financiar total asupra bugetului general consolidat este de aproximativ 1,813 miliarde lei. |
| Secţiunea a 5 a Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare |
| Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor: Acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ: Nu se referă în mod direct la acest subiect. Acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii: În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Ministerul Educației va aproba, prin ordin de ministru, normele metodologice de aplicare a acesteia. |
| 1^1. Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislaţia în domeniul achiziţiilor publice a) impact legislativ – prevederi de modificare şi completare a cadrului normativ în domeniul achiziţiilor publice, prevederi derogatorii; Nu este cazul. b) norme cu impact la nivel operaţional/tehnic – sisteme electronice utilizate în desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică, unităţi centralizate de achiziţii publice, structură organizatorică internă a autorităţilor contractante. Nu este cazul. |
| 2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislaţia comunitară in cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare Nu este cazul. |
| 3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare Nu este cazul. |
| 4. Hotărâri ale Curţii Europene de Justiţie a Uniunii Europene Nu este cazul. |
| 5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg angajamente Nu este cazul. |
| Secţiunea a 6 – a Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ |
| 1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cercetare şi alte organisme implicate Iniţierea actului normativ este rezultatul discuțiilor cu federațiile sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor de activitate învățământ. |
| Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea precum şi a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul proiectului de act normativ Nu este cazul. |
| 3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care proiectul de act normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005, privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative Nu este cazul. |
| 4. Consultări desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente Nu este cazul. |
| 5. Informaţii privind avizarea de către: a) Consiliul Legislativ – este necesar avizul b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării c) Consiliul Economic şi Social – este necesar avizul d) Consiliul Concurenţei e) Curtea de Conturi |
| Secţiunea a 7-a Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ |
| 1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ şi la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice Prezentul proiect a fost afișat pe site-ul ________________________. |
| Secţiunea a 8-a Măsuri de implementare |
| Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale – înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente Nu este cazul. |
În aceste condiții, având în vedere și prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţia României, revizuită, potrivit căruia „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, dar și pe cele ale art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, conform căruia „principiul egalităţii între cetăţeni, al excluderii privilegiilor şi discriminării sunt garantate în special în exercitarea dreptului la muncă, la libera alegere a ocupaţiei, la condiţii de muncă echitabile şi satisfăcătoare, la protecţia împotriva şomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remuneraţie echitabilă şi satisfăcătoare”, pentru a se preveni orice discriminare a personalului didactic din învățământul preuniversitar și universitar de stat, am inițiat prezentul proiect de lege, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare Parlamentului.
LEGE
privind plata diferenţelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada 1 iulie 2017 – 31 august 2021
Art. 1. Personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat beneficiază de plata diferenţelor de drepturi salariale rezultate din stabilirea salariului de bază prin utilizarea tranşelor de vechime în învăţământ instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, pentru perioada 1 iulie 2017 – 31 august 2021.
Art. 2. Personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat beneficiază de plata diferenţelor de drepturi salariale rezultate din aplicarea și calcularea majorărilor, respectiv a creşterilor salariale prevăzute la art. 15 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, și la art. 4, art. 5 alin. (1), art. 7 şi art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B – „Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ” – la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, la salariul de bază deţinut/aflat în plată, pentru perioada 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2021.
Art. 3. De diferențele de drepturi salariale prevăzute la art. 1 și art. 2 beneficiază personalul didactic încadrat în învăţământul preuniversitar şi universitar de stat în perioada 1 iulie 2017 – 31 august 2021, respectiv într-un interval de timp din această perioadă, căruia, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu i s-au acordat aceste drepturi, indiferent din ce motiv şi pe baza căror decizii.
Art. 4 (1) Sumele necesare acordării diferențelor de drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor art. 1 și art. 2 se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, și se plătesc eșalonat, pe o perioadă de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, astfel:
a) în primul an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 5% din valoarea diferenţelor salariale;
b) în al doilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 10% din valoarea diferenţelor salariale;
c) în al treilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 25% din valoarea diferenţelor salariale;
d) în al patrulea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 25% din valoarea diferenţelor salariale;
e) în al cincilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 35% din valoarea diferenţelor salariale.
(2) Diferenţele salariale a căror plată se face eşalonat, conform prezentei legi, se actualizează cu indicele de inflaţie publicat în luna în care se face plata față de luna pentru care se calculează, pe baza datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică.
(3) Plata sumelor prevăzute la alin. (1) se face anual, într-o singură tranșă, până la data de 30 aprilie.
Art. 5. Prevederile prezentei legi se aplică şi personalului didactic din învăţământul preuniversitar și universitar de stat salarizat în sistem de plată cu ora, precum și personalului didactic pensionat.
Art. 6. Pentru beneficiarii prezentei legi care şi-au schimbat locul de muncă în perioada 1 iulie 2017 – 31 august 2021 sau care au prestat activitate, în acelaşi timp sau succesiv, la mai mulţi angajatori, calculul şi plata diferenţelor de drepturi salariale se realizează de fiecare angajator care l-a salarizat în această perioadă, proporţional cu perioada efectiv lucrată la fiecare dintre aceştia.
Art. 7. Diferențele de drepturi salariale prevăzute la art. 1 și art. 2 din prezenta lege, care au fost acordate prin hotărâri judecătorești rămase definitive,se plătesc potrivit acestora, cu respectarea dispozițiilor actelor normative ce reglementează plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice.
Art. 8. Calcularea diferențelor de drepturi salariale reglementate de prezenta lege se realizează, în mod unitar, pe baza unui program de salarizare asigurat de Ministerul Educației.
Art. 9. În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației aprobă, prin ordin al ministrului, normele metodologice de aplicare a acesteia.
