Liderii celor trei mari federații sindicale din învățământ s-au întâlnit astăzi, la Guvern, cu premierul Ludovic Orban și ministrul Educației, Monica Anisie. La ieșirea de la discuții, liderul FSLI, Simion Hăncescu, a declarat presei că Executivul va face “în următoarele zile niște calcule referitor la ce se va întâmpla” cu majorarea salarială pentru profesori prevăzută să se aplice de la 1 septembrie 2020. “Dar de la 1 ianuarie 2020 nu se pune problema de a nu se acorda măriri”, a precizat Hăncescu.

“Se fac calcule, nu a spus nimeni că nu se va acorda această mărire [prevăzută de la 1 septembrie – n.red.], dar peste 2 săptămâni o să discutăm din nou această speță“, a anunțat președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).

Liderul federației sindicale din universitar Alma Mater, Anton Hadăr, a declarat în urma discuțiilor de la Palatul Victoria că, la întâlnirea de peste 2 săptămâni “va veni și dl ministru al Finanțelor, Cîțu. (…) Însă premierul l-a sunat de față cu noi și i-a spus, printre altele, să încorporeze în rectificare banii necesari pentru plata sentințelor și a legii 85 din învățământul superior și preuniversitar și alte lucruri“.

“Într-adevăr, sub semnul întrebării rămâne [majorarea salarială din educație prevăzută să se aplice de la… ] 1 septembrie 2020. Acolo nu ni s-a dat un răspuns cert, dar peste 2 săptămâni când ne vom vedea eu cred că se vor găsi posibilități financiare să i se asigure educației ceea ce i s-a promis“, a continuat Hadăr.

Acesta a explicat că “este vorba despre o mărire de 50% în septembrie 2020 – dar nu a salariilor. E vorba de o diferență dintre salariile noastre din grila din legea salarizării din 2022 și de anul trecut, 2018. Se preconizează în legea actuală că se vor da 4 măriri a câte 25% din diferențele din cele două perioade, 2022 și 2018. S-a luat o primă tranșă anul acesta, la început. Ar urma la anul – și aceasta a fost asigurată de dl premier că se va, la 1 ianuarie. Dar, la 1 septembrie, a spus domnia sa că trebuie să facă niște calcule și noi sperăm să fie pozitive pentru noi“.

Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI):

• Rămâne să se facă în următoarele zile niște calcule referitor la ce se va întâmpla cu [majorarea salarială pentru profesori prevăzută pentru data de… ] 1 septembrie 2020, dar de la 1 ianuarie 2020 nu se pune problema de a nu se acorda măriri.
• Se fac calcule, nu a spus nimeni că nu se va acorda această mărire [majorarea prevăzută de la 1 septembrie – n.red.], dar peste 2 săptămâni o să discutăm din nou această speță.
• În momentul de față, avem 2,9% din PIB de la bugetul de stat alocat direct în bugetul Ministerului Educației.
• Am cerut răspicat că trebuie schimbată filosofia de calculare a costului standard per elev.
• Și nu e normal ca, în momentul de față, să nu existe normative pentru personalul auxiliar și nedidactic.

Anton Hadăr, președintele federației sindicale din universitar Alma Mater:

• Vom avea o întâlnire peste 2 săptămâni și atunci va veni și dl ministru al Finanțelor, Cîțu. Domnia sa nu a venit [la întâlnirea de astăzi, 19 noiembrie 2019 – n.red.], pentru că lucrează la rectificarea bugetară
• Însă premierul l-a sunat de față cu noi și i-a spus, printre altele, să încorporeze în rectificare banii necesari pentru plata sentințelor și a legii 85 din învățământul superior și preuniversitar și alte lucruri.
• Într-adevăr, sub semnul întrebării rămâne [majorarea salarială din educație prevăzută să se aplice de la… ] 1 septembrie 2020. Acolo nu ni s-a dat un răspuns cert, dar peste 2 săptămâni când ne vom vedea eu cred că se vor găsi posibilități financiare să i se asigure educației ceea ce i s-a promis.
• Este vorba despre o mărire de 50% în septembrie 2020 – nu a salariilor. E vorba de o diferență dintre salariile noastre din grila din legea salarizării din 2022 și de anul trecut, 2018. Se preconizează în legea actuală că se vor da 4 măriri a câte 25% din diferențele din cele două perioade, 2022 și 2018. S-a luat o primă tranșă anul acesta, la început. Ar urma la anul – și aceasta a fost asigurată de dl premier că se va, la 1 ianuarie. Dar, la 1 septembrie, a spus domnia sa că trebuie să facă niște calcule și noi sperăm să fie pozitive pentru noi.
• Învățământului superior i s-a promis un lucru foarte important, și anume posiblitatea de a accesa de către universități soldurile. Noi, de vreo 8-10 ani, nu putem să folosim banii adunați cu un an în urmă pentru anul viitor pentru că devin solduri și, practic, devin fonduri naționalizate. Avem vreo 3 miliarde acolo. Nu putem folosi nici pentru dezvoltare instituțională, nici pentru investiții.
• Domnul premier ne-a spus clar că vom avea la dispoziție aceste fonduri imediat în anul viitor. Să sperăm că așa va fi.
• Sperăm ca peste 2 săptămâni să avem alături de dl prim-ministru și de ministrul educației, și pe ministrul muncii, și în special pe domnul Cîțu, pentru că acolo este bătaia peștelui, acolo este problema cea mai importantă, de acolo trebuie să ne vină răspunsul final în ceea ce privește finanțarea învățământului superior și a învățământului preuniversitar.
• Nu vor fi probleme, ne-au asigurat, cu voucherele de vacanță, cu indemnizațiile de hrană, mergem mai departe, așa ne-a zis prim-ministrul.

Marius Nistor, președintele Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“:

• A fost o discuție bună, la care a participat și ministrul Educației, alături de premierul Ludovic Orban.
• Am mers din start pe ideea că nu mai suntem dispuși să acceptăm modificări legislative care nu sunt nici predictibile, nici acceptabile și care constituie la un moment dat suprapuneri cu alte acte normative, așa cum s-a întâmplat până de curând. Deci avem nevoie de modificări minimale, dacă se poate, fără bulversarea sistemului educațional. (…)
• Se pun foarte multe întrebări, dacă se modifică ceva vizavi de examene naționale, dacă se reduce numărul de ore conform legii care a fost promulgată de președinte.
• Într-adevăr, modificarea articolului 66 generează tensiuni în sistemul de învățământ preuniversitar, dar trebuie să înțeleagă toată lumea următorul lucru: reducem numărul de ore, dar orele acestea trebuie să conducă din start la modificarea unor planuri-cadru, la modificarea programelor școlare.
• Am abordat și această problemă [în cadrul întâlnirii cu premieru și ministrul educației – n.red.]. Nu poți, în momentul de față, să reduci numărul de ore, fără să modifici programa școlară, pentru că un elev care va avea mai puține ore la o disciplină, dar căruia îi păstrăm aceeași programă încărcată va fi pus într-o situație imposibilă.
• Nimeni nu vă poate spune acest lucru în momentul de față [dacă se taie discipline – n.red.]. Până când nu ai o discuție cu specialiști legate de planurile-cadru…
• Domnul prim-ministru ne-a spus că vom asista la o creștere a banilor pentru educație, dar gradual.
• Întrebare din partea jurnaliștilor: Vom avea disponibilizări în învățământ?
• Marius Nistor, președintele FSE Spiru Haret: Eu nu cred că se poate întâmpla acest lucru, pentru că există o serie de măsuri complementare care sunt necesare. Vă dau un singur exemplu: cred că ne interesează pe toți să avem programul Școala după școală dezvoltat la nivel național. E ca un fel de reconversie. Vor fi profesori care pot să predea, vor participa la actul de predare.
• [Școala după școală] trebuie să ofere egalitate de șanse pentru orice copil din această țară. Nu mi se pare normal să am sistemul de After-school numai în mediul urban, și de regulă numai în orașele dezvoltate, care au o anumită putere financiară, iar restul să fie discriminați și să nu beneficieze de așa ceva.
• Soluția: finanțarea aceea care trebuie să ajungă la 6% din PIB.
• Vă mai dau un exemplu vizavi de așa-zisele norme [care ar urma să dispară, prin tăierea numărului de ore – n.red.]: în învățământul preșcolar, aveam două educatoare la grupă, pentru că așa era normal. S-a desființat, din diferite rațiuni financiare și nu profesionale, al doilea post de educatoare la grupă. Deci există soluții în interesul elevilor și al părinților.
• În momentul de față, prioritară este ordonanța de rectificare bugetară și după aceea se trece la creionarea bugetului pe anul viitor. Dacă se pierde ceva, avem nevoie de angajament din partea guvernului.

Raluca Pantazi – Edupedu.ro