Guvernul Orban a anunţat că îşi doreşte interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat, măsură care a mai existat parţial şi în perioada Guvernului Boc. O asemenea măsură are însă foarte mici şanse să treacă de Curtea Constituţională, atât din cauza jurispriudenţei Curţii, cât şi din cauza faptului că 7 dintre cei 9 judecători CCR cumulează în acest moment pensia şi salariul.
Guvernul Boc a adoptat în decembrie 2008 un act normativ similar, OUG 230/2008. Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională, iar judecătorii constituţionali s-au pronunţat, cu majoritate de voturi, în Decizia 82/2009.
“Luând în considerare prevederile art. 115 alin.(6) din Constituție, în conformitate cu care ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile și libertățile prevăzute în Constituție, Curtea Constituțională urmează să constate că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 230/2008 sunt neconstituționale, deoarece afectează drepturile fundamentale menționate mai sus. (…) Curtea face, de asemenea, precizarea că, prin constatarea neconstituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr.230/2008, Guvernul nu este împiedicat să promoveze, cu respectarea dispozițiilor constituționale amintite mai sus, a principiilor neretroactivitatii legii, nediscriminării și egalității în drepturi și a celorlalte norme și principii prevăzute de Constituție, măsurile necesare cu privire la cazurile și condițiile în care pensia poate fi cumulată cu veniturile realizate din muncă“, se arăta în motivarea deciziei CCR.
Prin urmare, a fost adoptată 329/2009, care introducea o interdicţie de cumulare a pensiei cu salariul de la stat doar dacă pensia depăşea salariul mediu brut pe economie.
“Beneficiarii dreptului la pensie aparținând atât sistemului public de pensii, cât și sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor (…) pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depășește nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat”, se arăta în art. 17, alin (1) al legii 329/2009.
Articolul 17 al legii a fost însă abrogat în 2014, printr-o lege iniţiată de mai mulţi parlamentari PSD (printre care şi Mihai Tudose), PC şi ai Minorităţilor. Astfel, din 2014, cumularea pensiei cu salariul de la stat nu a mai cunoscut nicio restricţie.
Dacă în acest moment s-ar reveni la soluţia din Legea 329/2009, s-ar interzice cumularea cu salariul a pensiilor care depăşesc 5090 de lei, nivelul salariului mediu brut pe economie. Doar că şapte dintre cei nouă judecători constituţionali primesc şi pensie şi salariu. Preşedintele Valer Dorneanu are o pensie de peste 25.000 de lei, iar judecătoarea Livia Stanciu are o pensie de peste 30.000 de lei.
Dacă, totuşi, judecătorii constituţionali ar trece peste aceste aspecte subiective şi ar fi dispuşi să-şi refuze drepturi, trebuie amintit că Legea 329/2009 a fost declarată constituţională prin decizia 961/2011. La acel moment, însă, se argumenta că măsura este proporţională cu situaţia care a determinat-o: criza economică.
“Cu acele prilejuri, Curtea a statuat că nicio dispoziție constituțională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiția ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toți cetățenii, iar eventualele diferențe de tratament să aibă o rațiune licită. Curtea a constatat că nivelul pensiei nete până la care poate opera cumulul la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat (devenit, în prezent, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat) respectă condițiile de obiectivitate (este expres prevăzut de lege, previzibil și determinabil) și rezonabilitate (nivelul salariului mediu brut pe economie constituie o opțiune justă și echilibrată) impuse de principiul nediscriminării. Totodată, Curtea a apreciat că măsura adoptată este proporțională cu situația care a determinat-o, respectiv situația de criză economică în care se regăsește statul, fiind rezultatul unui echilibru între scopul declarat al legii și mijloacele folosite în realizarea lui, și este aplicată în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. De asemenea, Curtea a mai arătat că soluția legislativă care instituie un anumit cuantum sau prag valoric, apreciat ca rezonabil, corespunde unei opțiuni exclusive a legiuitorului, nefiind deci o problemă de resortul contenciosului constituțional”, se arată în motivarea deciziei.
Liderul interimar PSD, Marcel Ciolacu ,a declarat, referitor la măsură anunțată de premier privind cumularea pensiei cu salariul la stat, că Ludovic Orban ar trebui să explice și cum se încadrează măsura și care sunt normele. Liderul interimar al PSD a precizat că nu poți să corectezi o nedreptate cu o altă nedreptate.
„Chiar dacă principiul pare unul corect, cred că domnul Orban ar trebui să spună cum se încadrează și care ar fi normele. Dacă la o primărie, în zona medicală, dai de trei ori examen și nu găsești medic la oraș de munte, trebuie să dai dreptul acelui om să fie medic, chiar dacă este pensionar. Ar vrea să mai și profeseze în continuare pentru că poate. Nu poți să îndrepți o nedreptate cu o altă nedreptate. Dl Orban nu a ieșit din logica electorală. Mie imi pare că joacă un rol electoral sperând că vor fi alegeri anticipate. Noi vorbim de o decizie care nu e pe hârtie, nu e luată”, a afirmat Marcel Ciolacu, duminică la Antena 3, întrebat cum vede măsura anunțată de Guvernul Orban.
